Proiecte culturale - Reacții la transformările orașului
imagine: carti ale jocului Habitat
Uniunea Arhitecţilor din România organizează din 2007, în fiecare an, un concurs pentru finanţarea unor proiecte care să susţină dezvoltarea coerentă a culturii arhitecturale şi, în paralel, a oraşelor. La fel și Ordinul Arhitecţilor din România. Fondurile care se distribuie către aceste proiecte provin din taxa timbrul arhitecturii, care are menirea de a se întoarce către oraş prin proiecte sociale şi culturale. Alături de cele două organizaţii profesionale, cei care propun aceste proiecte găsesc sprijin în diferite instituţii culturale şi organizaţii internaţionale interesate de problematica dezvoltării urbane.
Pe durata celor cinci ani aceste fonduri au reuşit, indirect, să formeze grupuri de oameni interesaţi şi de altă față a profesiei, una despre care nu s-a învăţat la şcoală și au început să activeze încet scenele culturale ale oraşelor în care s-au desfăşurat proiectele propuse. O mare parte din aceste proiecte, aflându-se la graniţa dintre activism comunitar şi proiectare, sunt coordonate de grupuri de tineri care încearcă să descopere modul de funcţionare al oraşelor experimentând noi reţete de lucru cu autorităţile, publicul larg, alte specialităţi etc. La început, sunt mânaţi de dorinţă şi crezul ca aceste proiecte pot şi vor schimba mentalităţi. Dincolo de stadiul de proiect, devine importantă mai ales continuarea inițiativelor.
Interesul pentru patrimoniul construit este o componentă transversală a majorităţii proiectelor finanţate UAR - transmisă şi de obiectivele organizaţiei. Educaţia şi informarea au devenit componente implicite a multor proiecte întrucât fiecare încearcă să transmită către un grup țintă sau, în general, publicului larg noţiuni legate de arhitectură şi mediu urban. Aceste direcții arată cum proiectele şi iniţiatorii lor acţionează asupra societăţii sub forma unei intervenții, incizii culturale. Dacă aceste iniţiative vor găsi, în scurt timp, legătura între ele şi factorii de decizie sau societate se va putea spune că aparișia acestor nişe nu a putut fi decât benefică pentru România. Sondând publicul acestor inițiative se remarcă înca interesul restrâns în cadrul unor cercuri profesionale, deci importante ar fi metode de disiminare cât mai diverse din partea finanțatorilor, partenerilor, partcipanților etc.
Observatorul Urban al UAR a finanţat în acest an 6 proiecte culturale în valoare de 93.545 lei. În continuare prezentăm o scurtă descriere a fiecărui proiect. Proiectul denumit "Habitat", privit mai atent, reprezintă un experiment reuşit care îmbină componentele patrimoniu, educaţie şi informare.
Habitat - Asociația Odaia Creativă
"Proiectul Habitat a fost gândit sub forma unui joc de societate, tip boardgame, în care sunt transpuse problemele legate de patrimoniu şi urbanism ale oraşului Bucureşti, cu precădere echilibrul fragil dintre un oraş prietenos pe termen lung şi unul gândit că resursă economică pe termen scurt. Jocul este centrat pe trei zone istorice ale Capitalei şi atrage atenţia unor probleme şi practici reale asupra clădirilor de patrimoniu.
În Habitat, jucătorii pot alege să restaureze sau să demoleze cele 60 de case reale din zona centrală a Bucureştiului, aflată între Calea Moşilor, Bulevardul Dacia, Str. Schitu Măgureanu şi Bulevardul Unirii şi sunt susţinuţi, după caz, de autorităţile vigilente şi societatea civilă sau de autorităţile corupte.
În Habitat, cu 40 de galbeni, jucătorii pot să cumpere o casă medie în centrul Bucureştiului, să o restaureze şi să o transforme în sală de teatru, cinema sau centru cultural. Sau, dimpotrivă, ar putea fi tentaţi să o demoleze, să îşi construiască un bloc şi să îşi crească veniturile din închirierea spaţiilor, transformându-le în casino-uri sau magazine pretenţioase. În înfruntarea dintre echipa "Demolatorilor" şi echipa "Restauratorilor", jucătorii au de partea lor forţe precum "Societatea Civilă", "Mafia politică", "Autorităţi Vigilente", "Autorităţi Corupte" şi se pot întâlni cu fapte reale din viaţa urbei: festivaluri de film şi teatru, moşteniri-surpriză, investitori din umbră dar şi crize economice şi creşteri imobiliare. Scopul lor este de a-şi îndeplini misiunile trasate la începutul jocului: restaurarea clădirilor valoroase şi schimbarea legislaţiei pentru o protejare mai bună a clădirilor de patrimoniu (echipa "Restauratorilor") sau construcţia de imobile noi şi schimbarea legislaţiei pentru o demolare facilă în centru oraşului (echipa "Demolatorilor").
Prin folosirea echilibrată a resurselor pe care le deţin, jucătorii pot determina soarta oraşului: Bucureştiul va deveni un oraş al monumentelor restaurate sau o metropolă dominată de clădiri noi, agabaritice? Se va găsi o cale de mediere?
Habitat este o iniţiativă de educaţie culturală, care susţine dezvoltarea oraşului ca spaţiu prietenos, echilibrat prin folosirea creativă a patrimoniului şi a resurselor existente. Jocul este gândit astfel încât să stimuleze imaginaţia şi viziunea modului în care potenţialul creativ al patrimoniului poate fi îmbinat cu nevoile de tip economic ale unui oraş. Produs în 100 de exemplare, jocul va fi disponibil în mod gratuit în spaţii publice precum muzee, cafenele, ceainării, cluburi extracurriculare tematice."
Remember Bucureşti 2000 - Asociaţia pentru Tranziţie Urbană
Proiectul a reprezentat o privire retrospectivă asupra Concursului Internaţional de Urbanism - Bucureşti 2000, organizat în ‘95-'96 de către Uniunea Arhitecţilor din România. După 15 ani, ATU împreună cu studenţii masterului Dezvoltare Urbană Integrată-UAUIM, au dezbătut percepţia actuală asupra zonei vizate de concurs. Reacţia la lipsa de urmări vizibile a concursului s-a materializat prin organizarea unei expoziţii interactive, "Bulevardul, Casa şi Poporul", în Pasajul de la Universitate în 1-4 decembrie 2011. O instalație alcătuită din câteva periscoape oferea trecătorilor o serie de colaje cu imagini reprezentând Casa Poporului, Dâmbovița, bd. Unirii sau Piața Unirii. (vezi foto)
"Aceasta expoziţie cauta să readucă în discuţie scara şi calitatea spaţiului urban de pe Bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului) şi din zonele învecinate. După o perioadă de "explozie" imobiliară şi în timpul unei crize economice, vrem să arătăm ca: părerea cetăţenilor contează; fără o planificare urbană de calitate oraşul nu se poate dezvolta coerent", susţin organizatorii.
Protejarea patrimoniului cultural construit prin accesul la justiţie - Asociaţia Salvaţi Bucureştiul
Proiectul a propus un manual de bune practici care expune rolul fundamental pe care accesul la justiţie îl are în asigurarea respectării legislaţiei în domeniul protecţiei patrimoniului cultural. Prin această acţiune coordonatorii doresc să crească gradul de protecţie a patrimoniului din oraşele romaneşti. Obiectiul principal al proiectului l-a constituit promovarea apelului la justiţie ca instrument democratic esenţial pentru păstrarea patrimoniului cultural şi este adresat oricărui cetăţean sau grupări cu spirit civic. Capitolele broșurii, bazate pe experienţa reclamării în justiție a unor instituții publice conține 3 capitole organizate astfel:
- sentințe de suspendare,
- sentințe de anulare,
- calitatea și interesul ong-urilor în litigii vizând încălcarea legislației privind protecția patrimoniului cultural.
Revitalizarea urbană orientată spre comunitate - Asociaţia Urban 2020
Proiectul a propus reorientarea activităţilor de cercetare, planificare şi design urban către oameni şi locuri prin procese participative şi abordări creative şi căutarea unor instrumente pentru revalorificarea spaţiilor publice ale cartierelor bucureştene. S-a urmărit întărirea spiritului civic prin informarea şi consultarea populaţiei cu privire la problemele şi posibilităţile de revalorizare a spaţiilor din cartiere, fundamentarea teoretică şi identificarea de locaţii pentru intervenţii de activare a spaţiului public. Asociația a lucrat în cartierele Pantelimon și Rahova, iar activitățile proiectului s-au desfășurat în 2 centre artistice care găzduiesc și activități ce vizează comunitatea - The Ark și Make a Point.
SOS Arhitectura de vilegiatura- Eforie, Constanţa - Ruxandra Nemteanu
Proiectul a fost demarat pentru realizarea documentaţiilor în vederea clasării ca monument istoric a cinci imobile realizate în perioada interbelică pe faleza oraşului Eforie Nord:
- Vila Crinul, str. T.Vladimirescu 14, realizată de arh. G.M.Cantacuzino în anul 1933;
- Vila Aviana, str. T.Vladimirescu 26, realizată de arh. G.M.Cantacuzino în 1930;
- Vila G. V. Bibescu, str. T.Vladimirescu 42, realizată de arh. G.M.Cantacuzino în 1931;
- Vila Marelui Voevod Mihai, str. T.Vladimirescu 44, realizată de arh. Horia Creangă în 1930;
- Vila Vera, str. Ovidiu 10, realizată de arh. Henrietta Delavrancea-Gibory în 1934.
Documentaţia proiectului a identificat câteva surse primare şi a fotocopiat documente originale necesare întocmirii unor dosare de clasare a acestor clădiri. "Din cele cinci obiective, în pericol eminent sunt două: Vila Crinul, în colaps şi Vila Bibescu, în pericol de a fi transformată sau demolată. Vila Vera este foarte bine întreţinută şi păstrează finisajele originare. Vila Aviana este bine întreţinută şi de curând refinisată, dar aici s-au schimbat materialele de finisaj originare (ferestre, uşi şi finisaje tencuieli). Cele două vile aflate în suferinţă, din cauza neîntreţinerii structurii şi a instalaţiilor edilitare precum şi invaziei de noi construcţii estivale, provizorii, inserate între cele vechi, riscă să dispară", explică coordonatorul proiectului.
Parcelarea Bordei. Fişa obligaţiei de folosinţa a monumentelor istorice - Ruxandra Nemţeanu
Proiectul a realizat o documentaţie amănunţita pentru zona protejată cu statut de monument istoric "Parcelarea UCB-Uzinele Comunale Bucureşti" sau "Parcelarea Bordei". Parte dintr-o parcelare mai amplă, trasată în 1932 de către Banca Marmorosch-Blank, Parcelarea Jianu a fost subiectul unui amplu proiect de realizare de tipologii de locuinţe unifamiliale, proiect întocmit de arh. Octav Doicescu. "El a proiectat, între 1935-1938, câteva zeci de tipuri de locuinţe unifamiliale, parter şi etaj, cuplate sau independente, în această parcelare, reflectând un stil unitar, cu acelaşi limbaj morfologic, dar cu variaţiuni de compunere nelimitate. Lipsa informaţiei şi a valorii fondului construit a dus la transformări arbitrare din punct de vedere arhitectural şi urbanistic după anul 1990. Unele intervenţii au denaturat ireversibil seria ritmică şi abil modulată a tronsoanelor" susține coordonatorul. Prin redactarea Fişei Obligaţiei de folosinţă a Monumentelor istorice se intenţionează informarea şi sensibilizarea proprietarilor, pentru respectarea regulamentului urbanistic din zonă şi protejarea ambientului acesteia.
articol publicat in buletinul informativ nr.10 septembrie-decembrie 2011
