Scrisoare deschisă adresată excelenţei sale,
Domnului László Borbély,
Ministrul Mediului şi Pădurilor,


<<< înapoi la textul principal

Roşia Montană este anticul Alburnus Maior, care „reprezintă numele unei localităţi romane care a furnizat lumii ştiinţifice date esenţiale privitoare la istoria, economia, şi dreptul unui imperiu tricontinental din care descindem cu toţii." (Acad. Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii, prima pagină a volumului Alburnus Maior I (2003))
Preocupaţi de soarta acestei localităţi, „cea mai vestită aşezare şi exploatare minieră a lumii vechi" (Acad. Răzvan Theodorescu), atestată la 131 d.C., ameninţată cu distrugerea de proiectul minier gigantic (13 mil. tone minereu anual, 17 ani) al companiei ROŞIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. („RMGC"), am salutat faptul că procedura de obţinere a acordului de mediu a fost suspendată de către Ministerul Mediului în sept. 2007 (în urma suspendării, fie prin decizii judecătoreşti, fie prin efectul legii, a certificatelor de urbanism nr. 68/2004, 78/2006 şi 105/2007).

Considerăm însă că procedura de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul Roşia Montană trebuie anulată, din următoarele motive:


1) Proiectul Roşia Montană trebuia să aibă o licenţă de exploatare proprie, şi nu avea, la data depunerii cererii pentru eliberarea acordului de mediu (14.12.2004), şi nu are nici astăzi.

a) Licenţa de exploatare nr. 47/1999, care stă la baza Memoriului de prezentare a Proiectului Roşia Montană (Memoriu în continuare) depus la APM Alba în data de 14.12.2004 în vederea obţinerii acordului de mediu - era pentru mina veche, de mici dimensiuni (500.000 tone minereu anual) , de la Roşia Montană, nu pentru proiect, care a fost definitivat abia în 2001. În urma transferului din 2000, licenţa 47/1999 este deţinută de RMGC ca titular şi de Minvest ca afiliat (deşi Legile Minelor 61/1998 şi 85/2003 nu fac referiri decât la „titularul" unei licenţe, nu şi la existenţa posibilă a unui „afiliat"). Cu această licenţă de exploatare, Minvest a făcut exploatarea, iar RMGC a făcut explorarea pentru proiectul său, deşi Legea Minelor 61/1998, spune: la Art. 9. (1) „ Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive care se acordă ..." şi la Art. 10 (1) „Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive care se acordă ..." - deci nu se poate face explorare cu licenţă de exploatare. De ce a făcut RMGC explorare cu o licenţă de exploatare ? Probabil pentru că "licenţa de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani" (Legea minelor 61/1998 , Art. 9 (3)), pe când „licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani" (Legea minelor 61/1998, Art. 10 (4)), iar RMGC (Gabriel) işi doreşte o viaţă lungă în România pe seama aurului de la Roşia Montană.

b) La 15 mai 2006, mina veche a fost închisă, dar oficial nu s-a spus dacă definitiv sau temporar, probabil pentru a păstra încă în funcţie vechea licenţă de exploatare 47/1999, pentru interesul RMGC. Logic, închiderea exploatării vechi, pe perimetrul iniţial, trebuia să fie definitivă, ea fiind nerentabilă economic şi trebuia să atragă anularea licenţei sale de exploatare 47/1999. Pentru proiectul nou, trebuie licenţă nouă de exploatare, aprobată de Guvern.

c) Perimetrul iniţial al Licenţei de exploatare nr. 47/1999 a fost modificat în timp, de către ANRM, în interesul RMGC, deşi Legea Minelor 61/1998, spune la Art. 11 (2) „ Prevederile licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, în condiţiile existente la data încheierii", iar Legea Minelor 85/2003 spune la Art. 60 (1): „Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare aprobate de Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate". Normele la Legea nr. 85/2003 spun, la Art. 31: „Prin licenţa de exploatare se stabilesc: durata acesteia, perimetrul de exploatare, cantitatea de rezerve propusă a fi exploatată, ...", iar faptul că perimetrul la care se referă o licenţă înseamnă denumire perimetru şi coordonate topogeodezice rezultă din Art. 44 (2) a) sau din Art. 74 (1) a) din Normele la Legea 85/2003.
Astfel,
- perimetrul iniţial al Licenţei 47/1999 a fost de circa 1200 ha.
- prima modificare a perimetrului, mărire:
Din Raportul Anual al lui Gabriel pe 1999 (semnat la 17 aprilie 2000) aflăm de mărirea perimetrului celor 4 licenţe (Roşia Montană (Licenţa nr. 47), Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes ): „ Gabriel a fost capabil să extindă mărimea celor 4 licenţe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adiţionale". (pag. 2) „Gabriel are acum proiecte pe o suprafaţă cu raza de 50 km în Cadrilaterul de Aur al României". Există o hartă a tuturor celor 6 perimetre deţinute de Gabriel în Raportul Anual pe 1999, pag.4, unde se vede că suprafaţa perimetrului Roşia Montană este de aproximativ 2000 ha (faţă de suprafaţa perimetrului Bucium de 8000 ha).
- a doua modificare a perimetrului, mărire:
- Perimetrul licenţei 47 a mai fost mărit în mai 2001: „ Marginile Licenţei de exploatare minieră Roşia Montană au fost extinse la aproximativ 4200 ha, reprezentând o creştere de aproximativ 100%, în mai 2001, ca să cuprindă noua uzină, facilităţile şi infrastructura necesare dezvoltării la scară mare a unei noi cariere".[Gabriel's News Releases din 4 mai, 2001]. In documentul Descrierea Proiectului (sept. 2002), pag. 2, este dată suprafaţa exactă a perimetrului: 4282 ha=42,82 km2. Există o hartă a perimetrului Roşia Montană şi Bucium în Raportul Anual al Gabriel pe anul 2002, la pag. 24 şi în Descrierea Proiectului, la pag. 9. Există o hartă a tuturor celor 6 perimetre deţinute de Gabriel în Raportul Anual al lui Gabriel pe anul 2001, pag. 8.
- a treia modificare a perimetrului, micşorare:
Perimetrul licenţei 47 a fost micşorat în iunie 2004: „Licenţa de Exploatare Roşia Montană a fost amendată prin Actul adiţional nr. 6 din 21 Iunie 2004, în sensul reducerii perimetrului de exploatare, pentru a reflecta mai bine locul proiectului şi a unor amendamente tehnice minore". (Gabriel's News Releases din 13 Aug. 2004), (Memoriu, pag. 8). „Noua suprafaţă a Licenţei este de 2388 ha" (Memoriu, pag. 8, 9).
"Perimetrul de aplicabilitate al Licenţei de exploatare pentru acest Proiect a fost definit prin Actul adiţional nr. 6, din data de 21.06.2004"(Memoriu, pag. 8).
Deci, perimetrul actual al licenţei 47, de 2388 ha, este prezentat în Memoriu ca fiind perimetrul proiectului. Din cauza modificării perimetrului Licenţei 47, s-a ajuns la situaţia paradoxală că uzina de preparare a minereului din Gura Roşiei, care a funcţionat în timpul exploatării vechi, nu mai face parte din perimetrul Licenţei 47.

d) Deci proiectul Rosia Montana nu are licenţă de exploatare, cum se pretinde în Memoriu, pag. 8, de exemplu. Mai departe, la pag. 15, se recunoaşte că: „În vederea operării noii exploatări miniere, în conformitate cu termenii licenţei de exploatare, va fi necesară actualizarea acestei licenţe. Licenţa va fi emisă de ANRM, iar RMGC doreşte să finalizeze cererea de actualizare a Licenţei de exploatare după aprobarea studiului de impact asupra mediului". Dar Legile Minelor 61/1998 şi 85/2003 nu prevăd operaţiunea de "actualizare" a unei licenţe, iar licentele de exploatare se acordă prin Hotărâre de Guvern: „Licenţa se încheie în formă scrisă. Pentru explorare licenţa intră în vigoare la data publicării ordinului preşedintelui autorităţii competente (ANRM n.a.) de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I; pentru exploatare licenţa intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia."( Legea Minelor 85/2003, Art. 21. - (1)).
Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Găbudeanu, a recunoscut în 2008 că trebuie o nouă licenţă: "Dacă proiectul va fi aprobat (de Ministerul Mediului), investitorul trebuie să prezinte ANRM noi documente referitoare la cantităţi, termene, studiu de fezabilitate reactualizat. Având în vedere că trebuie analizate mii de documente, cred că va dura cel puţin cinci-şase luni să putem acorda noua licenţă".

e) Pentru a obţine o nouă licenţă de exploatare, RMGC are nevoie, printre altele, de "studiul de impact asupra mediului si bilanţul de mediu, după caz, întocmite în condiţiile legii" (Legea 85/2003, Art. 20 (1) alin. c)), iar pentru a începe activităţile miniere prevăzute în licenţă are nevoie de "acord de mediu": (Legea 85/2003, Art. 22 (1) „Inceperea activităţilor miniere prevăzute în licenţă se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până la 180 de zile de la intrarea în vigoare a licenţei, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente:
... b) dovada constituirii garanţiei financiare pentru refacerea mediului;
....d) acord/autorizaţie de mediu; ...
e) pentru explorare - avizul autorităţii competente pentru programul anual de lucrări; pentru exploatare - avizul autorităţii competente pentru programul anual de exploatare;
..." ).

Deci, RMGC trebuie să obţină mai întâi licenţa de exploatare şi după aceea acordul de mediu. Este cel puţin curioasă inversarea de roluri declarată atât de Gabriel Resources cât şi de fostul şef ANRM, că mai întâi trebuie ca proiectul Roşia Montană să obţină acordul de mediu, şi apoi licenţa de exploatare.

2) Amplasamentul proiectului nu este legal, în sensul că nu face parte din dispoziţiile unei Licenţe de exploatare legale a proiectului (adică aprobată prin H.G. pentru acest proiect).
Pe site-ul Ministerului Mediului scria că: "La data de 14.04.2005 a avut loc verificarea amplasamentului proiectului Roşia Montană la care au participat reprezentanţi ai MMDD, ARPM Sibiu, APM Alba şi ai titularului. În urma verificării amplasamentului a fost încheiat procesul verbal şi s-a început completarea Listei de control conform legislaţiei în vigoare". Considerăm că această verificare este netemeinică, deoarece "amplasamentul proiectului" nu face parte din dispoziţiile unei Licenţe de exploatare legale a proiectului (adică aprobată prin H.G. pentru proiect).

3) Proiectul nu mai este realizabil după anularea definitivă, de către Curtea Supremă, în dec. 2008, a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică 4/2004.

Masivul Cârnic, obiectivul central al exploatării la suprafaţă preconizate de RMGC, redevine, prin hotărârea judecătorească a Curţii Supreme din dec. 2008, sit arheologic sub protecţia legii (Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată ca legea 258/2006). Deci, proiectul (inclusiv documentul Memoriu) trebuie să fie modificat esenţial de către RMGC ( "Acest Memoriu de Prezentare a Proiectului este înaintat de către Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) ca o componentă a solicitării de eliberare a acordului de mediu ...", (Memoriu, pag. 7)). Din acest motiv, cererea iniţială de acord de mediu , din data de 14.12.2004, a rãmas fãrã obiect.


Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să dispuneţi anularea procedurii de obţinere a acordului de mediu, ca fiind netemeinică şi nelegală (sau respingerea cererii de eliberare a acordului de mediu ca rămasă fără obiect).

 

Cu deosebită stimă şi consideraţie,
Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane                                                                  Bucureşti, 9 martie 2010
din Academia de Studii Economice,


Prof.dr. Ion Gh. Roşca

 

N.r.: din ratiuni de prezentare in pagina web nu au fost preluate toate elementele de culegere a textului din scrisoare 
Înapoi la grupajul de documente reprezentînd pozitia GSRM-ASE

Tags: Rosia Montana