| 27-02-2014 I analiză I Cristina Chira, Anca-Raluca Majaru
Situaţia actuală a ansamblurilor boierești extraurbane din Banat și Moldova
În 2013, proiectul Monumente Uitate, al cărui scop este inventarierea, documentarea și promovarea ansamblurilor nobiliare și boierești din România, a beneficiat de finanțare din partea Uniunii Arhitecților, a Ordinului Arhitecților din România și a Administrației Fondului Cultural Național, pentru a desfășura campanii de cercetare în Moldova și Banat. În urma acestor campanii, s-au putut întocmi prime bilanțuri privind starea obiectelor de patrimoniu vizate.
Situația în Banat
Pentru identificarea ansamblurilor nobiliare din Banat, s-au folosit surse din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, precum enciclopediile sau dicţionarele maghiare şi Anuarul Socec al României Mari. Au fost decoperite, astfel, 132 de ansambluri nobiliare, dintre care 58 există și astăzi, iar 66 au dispărut, majoritatea fiind dezmembrate și vândute ca materiale de construcții de către proprietari în perioada interbelică.
Dintre cele 58 de ansambluri nobiliare existente, numai 24 sunt clasate ca monumente istorice, iar dintre acestea, numai 4 sunt incluse în circuitul turistic.
Astăzi, 74% dintre ansamblurile nobiliare au fost retrocedate şi se află în proprietate privată. 18% îşi păstrează funcţiunea de locuire şi mai mult de jumătate nu sunt utilizate, nici întreţinute, fapt ce face ca un sfert dintre reşedinţele nobiliare aflate în proprietate privată să fie în stare de ruină sau precolaps, urmând să dispară într-un viitor apropiat.
Ansamblurile nobiliare în proprietate publică cumulează 22% din totalul de ansambluri existente şi aparţin primăriilor, direcţiilor judeţene de cultură sau altor instituţii. Acestea au toate funcţiune, fiind folosite ca primării, cămine culturale, muzee, şcoli, sau spaţii care oferă servicii medicale şi sociale (spitale de psihiatrie, centre de asistenţă pentru bătrâni).
Dintre cele 58 de ansambluri existente, 22 au o valoare arhitecturală relativ mare, fiind construcţii impunătoare, care păstrează planimetria originală, spectaculoase decoraţiuni baroce, neoclasice sau romantice, elemente de arhitectură interioară precum pardoseli, sobe, blazoane, candelabre, elemente de peisaj precum parcuri cu arbori exotici, sere de sticlă. Dintre ansamblurile arhitecturale cu valoare mare, 80% sunt în proprietate privată. Aproape 70% dintre ele nu au funcţiune şi din această cauză, 41% sunt în stare critică, de precolaps sau ruină. Numai 2 sunt în circuitul turistic!
Dintre cele 14 ansambluri nobiliare cu valoare compromisă (din cauza îndepărtării decoraţiunilor exterioare şi interioare, modificării planimetriei originale, restaurării cu tencuială de ciment), 85% sunt în proprietate privată. În mod paradoxal, 14% au fost distruse de ruinare, dar 36%, aproape de două ori mai multe, au fost distruse de lucrări de renovare recente.
Situația în Moldova
În Moldova, au fost identificate 124 de ansambluri, 73 au fost cercetate in situ, 23 au dispărut, majoritatea ca urmare a evenimentelor din Primul și al Doilea Război Mondial, iar restul nu au fost cercetate. Dintre cele existente și cercetate, 80% sunt monumente istorice, iar restul de 20% au fost descoperite în alte surse bibliografice sau pe teren. 59% dintre ansamblurile existente cercetate se află în proprietate privată, 40% sunt în proprietate publică, iar 1% sunt în litigiu.
Dintre cele 43 aflate în proprietate privată, majoritatea, adică 70%, sunt fără funcțiune, 14% sunt locuințe, 5% găzduiesc servicii de turism (pensiuni), 2% sunt destinate sănătății și serviciilor sociale, 2% sunt muzee, 7% îndeplinesc alte funcțiuni (centru de instruire, centru de afaceri etc.).
Existența unor trasee turistice cunoscute pentru pitorescul peisajului și numeroasele obiective culturale (biserici, mănăstiri, cetăți) oferă proprietarilor șansa de a introduce clădirile într-un circuit. În prezent, numai 7% din ansambluri sunt amenajate în vederea turismului (1 muzeu și 2 pensiuni).Din cele 29 de ansambluri aflate în proprietatea statului, 41% sunt fără funcțiune, 28% au o funcțiune culturală (muzee), 14% sunt destinate sănătății și serviciilor sociale, 14% au o funcțiune educațională (școli sau grădinițe) și 3% sunt insituții de stat (primării). Ansamblurile aflate în proprietatea statului și-au pierdut funcțiunea în urma dispariției instituțiilor pe care le adăposteau (CAP-uri, SMT-uri, SMA-uri, ferme) sau a mutării lor în alte sate sau în alte clădiri mai moderne (în cazul școlilor, spitalelor, primăriilor etc.). Unele ansambluri au fost cumpărate de administrația locală de la vechii proprietari, urmărind reabilitarea lor. Reprezentanții statului par însă a se confrunta cu aceleași probleme ca și proprietarii privați. Între care cele mai pregnante sunt fondurile insuficiente și cadrul legislativ neadaptat nevoilor reale ale comunităților și monumentelor.Acestora se adaugă lipsa de viziune și de educație a autorităților publice în ceea ce privește gestiunea patrimoniului cultural.
În total, 58% dintre ansamblurile nobiliare din Moldova sunt nefolosite, iar 17% sunt în stare de ruină sau precolaps. Din nefericire, doar 15% au propiecte sau lucrări de restaurare.
În ambele regiuni cercetate, proprietarii cărora li s-au retrocedat ansamblurile au descoperit că acestea sunt prea mari pentru a fi locuite. În plus, felul în care aceste ansambluri au fost întreținute în ultima jumătate de secol și starea precară în care se găseau când au fost retrocedate fac să necesite reparații și intervenții deosebit de costisitoare, care depășesc de cele mai multe ori, posibilitățile financiare ale proprietarilor. Alte probleme poziționarea în mediul rural (în sate greu accesibile, cu comunități sărace) și lipsa unui program coerent de atragere a investitorilor, ca și lipsa unui cadru legislativ care să vină în ajutorul posesorilor de monumente. Proprietarii lor sunt lipsiţi de resursele financiare necesare şi descurajaţi de amploarea problemelor puse de aceste vaste ansambluri arhitecturale. Din aceste motive, ei aleg să îşi părăsească proprietăţile sau le lasă spre a fi locuite ilegal de familii nevoiaşe.
Proiectul este desfășurat de Asociaţia Arché în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului, Filiala Timiș a OAR, Universitatea „Politehnica" Timișoara, Universitatea de Arte „George Enescu" din Iași. Mai multe despre proiect puteţi afla pe http://monumenteuitate.org/ro/.
Fragmente din articol au fost publicate în ediţia tiparită a Observatorului Urban, nr. 15-16/ 2013-2014.
Scrie un comentariu
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.
