Scurte descrieri ale celor sase proiecte finantate de OUB UAR in '11. La graniţa dintre activism comunitar şi proiectare, proiectele prezinta modul de funcţionare al oraşelor experimentând reţete de lucru cu autorităţile, publicul larg, specialisti etc.

În ultimii ani, a devenit tot mai evidentă o anumită practică în raport cu vechile industrii care au fost trecute, într-un fel sau altul, din proprietatea statului în mâini private. Problema nu este sub nicio formă transferul de proprietate, ci rezultatul acestui transfer făcut în covârşitoare proporţie în scopul speculei terenurilor (deşi se aştepta pe alocuri ca noii proprietari să menţină în viaţă unele activităţi economice). Nu trebuie uitat că ceea ce în secolul al XIX-lea, atunci când mare parte a ansamblurilor industriale ce meritau astăzi protejate şi utilizate în aşa fel încât să fie puse în valoare era plasată la limita oraşului, astăzi sunt proprietăţi cu mari şi "ofertante" terenuri aflate în zonele centrale ale marilor oraşe.

În perioada analizată au avut loc şapte şedinţe de Consiliu General, în cinci au au existat pe ordinea de zi proiecte de adoptare a unor planuri urbanistice, iar în două au fost adoptate astfel de proiecte. În total au trecut nouăsprezece proiecte. Dintre acestea, zece (52,6%) se referă la patrimoniul cultural construit, patru (21,1%) la problematica spaţiilor verzi şi două (10,5) la inseţii de clădiri în cartiere de locuinţe colective multietajate. Majoritatea PUZ-urilor adoptate (57,9%) au fost înregistrate pe teritoriul Sectorului 1.

Bucureştiul s-a dezvoltat coerent în ultimii zece ani? Primarii şi consilierii generali au respectat strategia gândită pentru Bucureşti, în 1999, atunci când au aprobat sutele de documentaţii de urbanism care au modificat Planul Urbanistic General? Putem vorbi de strategie într-o ţară în care printr-un Plan Urbanistic Zonal puteai modifica orice regulă? În ce stadiu se află strategia pentru noul Plan Urbanistic General? Care sunt liniile ei directoare? Răspunsurile la aceste întrebări le aflaţi de la arh. Liviu Ianăşi, coordonatorul grupului de specialişti care elaborează Conceptului strategic 2035, noua strategie a Bucureştiului. Obiectul acestei analize a fost deci relaţia dintre interesul public şi cel privat în procesele de avizare, aprobare şi respectiv autorizare pentru documentaţii de urbanism.