| 02-12-2014 I știre I Florin Bălteanu

Metroul din Drumul Taberei, în consultare la Comisia de Urbanism a PMB

propunere amenajare suprateran stația metrou Eroilor

Miercuri, 26 noiembrie, Metroul SA a prezentat Comisiei de Urbanism a PMB, spre consultare, proiectul de amenajare supraterană definitivă a zonelor în care acum se lucrează în săpătură deschisă din cadrul șantierului pentru realizarea Magistralei 5 Drumul Taberei („Studiu urbanistic de refaceri și amenajări de suprafețe după închiderea lucrărilor de metrou pentru proiectul de investiții Magistrala 5, secțiunea Rîul Doamnei - Eroilor").

Pe traseu, subsolurile sînt aproape finalizate și se estimează că la începutul lui 2015 se poate trece la închiderea majorității șantierelor supraterane. S-a arătat și faptul că, din partea constructorului, se dorește o cît mai apropiată finalizare a lucrărilor de suprafață. Proiectantul a menționat că anterior a fost în Comisia de Circulații și că a ținut cont de propunerile venite de acolo.

Planurile prezentate comisiei sînt o detaliere a proiectului tehnic, în baza căruia s-a realizat subteranul, nu un nou plan de urbanism. „Este o ilustrare urbanistică în ceea ce privește refacerea de suprafață, trama stradală, circulațiile pietonale și spațiile verzi. Toate accesele în stațiile de metrou și prizele de ventilație au fost corelate atît cu noul traseu al rețelelor edilitare deviate, cît și cu trama stradală. O parte din devierele de rețele au fost executate. Lucrurile au fost gîndite de la început, din Proiectul Tehnic", a arătat urb. Liliana Ionici din partea echipei de proiectare.

„În principiu, propunerea respectă trama stradală anterioară. Au apărut mici modificări, spre exemplu renunțarea la o alveolă RATB pentru configurarea accesului carosabil la depoul de la Valea Ialomiței. S-au regeometrizat unele intersecții potrivit indicațiilor primite de la Comisia de Circulații a PMB. S-a ținut cont de diverse investiții apărute între timp (de ex. Kaufland). În principiu, s-a menținut vegetația. Speciile folosite sînt în concordanță cu inventarul arborilor primit de la primărie, cu mențiunea că, acolo unde s-au deviat rețelele edilitare, iar acestea se suprapuneau cu spațiile verzi, se propun arbuști, potrivit cerințelor normativului. Parcările din lungul bulevardului au fost desenate pe aceleași poziții, cu unele reconfigurări, în sensul că înainte nu erau constante, nu erau paralele. Spațiul verde median din lungul Bd. Drumul Taberei s-a păstrat și s-a fragmentat în unele locuri pentru a permite relațiile circulației auto. Accesele în stațiile de metrou sînt poziționate astfel încît să existe puncte de transfer cu stațiile RATB. Toate stațiile de metrou permit accesul persoanelor cu dizabilități" a rezumat propunerile cu care s-a venit în fața Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU) urb. Liliana Ionici.

Parcările în lungul bulevardelor
La întrebarea comisiei privind nivelul de siguranță în trafic al parcărilor în spic în lungul marilor bulevarde, Sorin Luchian, Șef Serviciu Sistematizare Circulatie și Autorizare Transport Urban a răspuns: „aproape toate alveolele de parcare de acest fel din oraș au fost realizate fără avizul Comisiei de Circulații, ba chiar am dat și aviz negativ. Dar acum nu știu ce să fac, nu mai sînt locuri de parcare, eu aș încerca să nu mai fac așa, dar ce fac cu mașinile acelea?"

CTATU a fost împotriva amenajării parcărilor în spic și a introducerii în legalitate unor astfel de intervenții. S-a propus revenirea la amenajarea de spații verzi, așa cum se întîmpla înainte de apariția parcărilor.

Conformarea volumetrică a acceselor la metrou și a prizele de aer
Proiectantul a prezentat modelul acceselor și al gurilor de ventilație, acesta va fi unitar de-a lungul magistralei 5 (el vor fi folosit și pe tronsonul central și în cartierul Pantelimon).

Dimensiunile acceselor au rezultat în funcție de fluxurile de călători și dacă ele au sau nu un lift integrat. Deși s-a încercat modularea, comisia a remarcat o prea mare varietate dimensională a stațiilor care va fi stînjenitoare la nivel compozițional-urbanistic (de ex. cînd accesele sînt poziționate simetric față de axul unui bulevard).

Arh. Bogdan Bogoescu, a propus proiectantului ca, pentru segmentul central al magistralei, să aibă în vedere achiziționarea de subsoluri și partere ale unor construcții existente care să fie folosite ca stații. Astfel nu se vor aglomera trotuarele. Acest lucru, făcut în mod inteligent, va putea favoriza și restul funcțiunilor din cadrul respectivelor clădiri, cărora li se vor aduce fluxuri noi de utilizatori.

Modelul prizelor de aer propus are o înălțime de 2 m pentru a trage aer mai puțin viciat de gazele de eșapament, soclul este din gresie, iar partea superioară din panouri metalice colorate în diverse nuanțe de verde. Proiectul mai folosește cămine de ventilație mai joase, ce au un limbaj arhitectural similar.
Membrii comisiei au fost împotriva celor două obiecte. Potrivit comisiei, prizele sînt masive și vor împiedica vizibilitatea participanților în trafic. Volumul lor și modul de tratare a suprafeței acestora, a fost considerat inestetic. Inestetice au fost considerate și căminele mai joase. S-a propus studierea posibilității ca cele două obiecte să se facă dintr-un material transparent. Arh. Bogdan Bogoescu a propus proiectanților studierea unor exemple pozitive precum cele de la Centul Beaubourg, iar arh. Cristina Gociman a propus mascarea prizelor de aer cu vegetație. Proiectantul au arătat că Metrorex nu vrea să aibă cheltuieli suplimentare.

Comisia a solicitat ca, la o întîlnire viitoare, să se revină cu modele alternative pentru construcțiile supraterane necesare funcționării metroului (accese, prizele de ventilație etc.).

Spațiile verzi de la Răzoare și Eroilor
Avînd în vedere că Metroul SA nu este specializat în amenajări peisagistice, o parte a membrilor comisiei au fost de părere ca terenul de deasupra stațiilor din parcurile de la Eroilor și Academia Militară să fie tratat minimal: o peluză, fără arbori și arbuști nou plantați, fără fîntîni noi. Aceștia au considerat că cea mai bună variantă ar fi ca, ulterior, să se facă un proiect peisagistic separat, comandat de PMB. Alți membri, între care arh. Sorin Gabrea, președintele Comisiei de Urbanism, au fost de părere că, dacă Metrorex are bugetat în proiectul magistralei o amenajare a terenului, ar trebui profitat de ocazie, deoarece intervențiile temporare riscă să se permanentizeze.

Referitor la acest subiect, arh. Sorin Gabrea a propus studierea realizării, într-un parteneriat cu municipalitatea, a unui proiect integrat care să cuprindă stația de metrou, amenajarea carosabilului, parcaje subterane, iluminatul public, mobilier urban, semnalizarea etc. George Rozorea, președintele Consiliului de Administrație al Metroul SA a arătat că o astfel de colaborare ar fi ideală, dar și că realitatea a arătat că nu s-a putut reuși o colaborare. Acesta a exemplificat cu pasajul de la Academia Militară. Inițial se dorea ca PMB să realizeze pasajul subteran auto în același timp cu construirea magistralei de metrou, cele două lucrări fiind suprapuse. În final, metroul a modificat proiectul stației și traseul tunelurilor pentru a permite primăriei construirea ulterioară a pasajului.

Sorin Luchian a arătat că, acum PMB nu mai dorește pasajul rutier pe direcția respectivă.
„Față de PUZ-ul care a fost aprobat și de soluția care provine de prin 2006, între timp s-a schimbat gândirea primăriei privind circulațiile. Nu se mai vrea să se încurajeze pasaje denivelate poziționate radial, ci numai pe cele de pe inele. Acesta a fost unul din motivele pentru care s-a renunțat la pasajul care venea din Drumul Taberei direct spre centru. Rostul metroului este tocmai să descurajeze accesul cu mașina în centru. Dacă am fi făcut acel pasaj... Eu nu știu cum a ieșit din calculele celor care au elaborat din punct de vedere al traficului propunerea PUZ-ului, dar zona de bulevard de la Splaiul Independenței și pînă la Carol Davila de abia rezistă acum și numai datorită pachetizării, faptului că avem semafoare corelate. Dacă am fi adus un fluviu dinspre Drumul Taberei, care ieșea din pasaj în interesecția de la Carol Davila, era nenorocire. Acum vrem niște denivelări pe direcția inelului, să vedem ce rezultă din PUG. În intersecția Răzoare putem lua o decizie finală, în funcție de configurația inelului pe zona de sud-vest a orașului."

Pentru a discuta nodul rutier (inclusiv variante pentru închiderea inelului principal de circulație) și amenajarea de la intersecția Răzoare, arh. Sorin Gabrea a propus reuniunea membrilor Comisiei de Urbanism, a specialiștilor în circulații din PMB și a echipei proiectantului, cu ușile închise, vineri, 28 noiembrie.

Descărcaţi planșele reprezentînd planurile de situație ale stațiilor la o rezoluţie superioară celor din galeria de imagini interactivă: Stația Eroilor 2, Stația Academia Militară, Stația Romancierilor, Stația Valea Ialomiței acces Drumul Taberei, Stația Valea Ialomiței, Stația Brâncuși, Stația Rîul Doamnei.