| 26-06-2015 I ştire I Florin Bălteanu
Primele prezentări publice ale PMUD București - Ilfov
În cadrul UrbanFest 2015 au avut loc două prezentări ale formei actuale, aflate în lucru, a Planului Integrat de Mobilitate Urbană Durabilă București - Ilfov. Este vorba de primele concluzii după analiza situației existente. Calculele arată că, în 15 ani, dacă situația actuală se perpetuează, va deveni din ce în ce mai greu de circulat pe străzile Capitalei. „Sincer vorbind, dacă Bucureștiul vrea să supraviețuiască are nevoie de un bun PMUD" a declarat Moshe Hirsh (Rom Transportation Engineering) coordonatorul proiectului. Dar documentul singur nu va fi suficient: „ceea ce ne lipsește, nu doar în România, dar în special aici, sunt persoanele cheie care să aplice politici, care să ia o hotărîre” a adăugat specialistul.
București este campionul european al ambuteiajelor, poluării aerului și se află printre orașele importante cu cea mai mare scădere a populației. În medie, 84% din timpul unui drum este pierdut din cauza aglomerației. Autorii PMUD-ului au arătat, printr-o comparație cu Copenhaga, oraș cu un număr de locuitori similar, faptul că, ceea ce lipsește Bucureștiului este o politică de încurajare a mersului pe jos, a deplasărilor cu bicicleta și a transportului public.
„Putem compara ponderea modurilor de transport din București și Copenhaga. Diferența evidentă se referă la biciclete. Ceea ce vreau să spun este că dacă luăm aceste două grafice și vedem cum Bucureștiul pune accentul pe mașini în timp ce Copenhaga pe transportul nemotorizat, ceea ce va pot spune din această comparație este că politica de planificare funcționează. Graficele sînt exact rezultatul politicii. În București există o politică de a da prioritate mașinilor. Funcționeză! Cu siguranță! Vă voi arăta. În Copenhaga politica este de a acorda prioritate transportului nemotorizat și funcționează. De ce? Să ne uităm la niște indicatori." Aceștia sînt: existența unui plan de transport integrat cu unul de folosire a terenului (manifestat, spre exemplu, prin existența nodurilor intermodale), corelarea dintre cadrul urban și un mod de viață axat pe evenimente dedicate pietonilor, existența restricțiilor pentru mașini, a unei politici privind parcările, a facilităților pentru bicicliști și a unui transport public eficient.
Legat de problema parcărilor, Moshe Hirsh a arătat faptul că în Copenhaga „au avut o politică foarte clară: să reducă cel puțin 3% din parcările de suprafață în fiecare an. Care e situația în București? Este vorba de o strategie, nu vă gîndiți că ea nu există. Este o politică evidentă. Politica de a acorda parcare aproape gratuită tuturor, peste tot, nelimitat, cît de mult vrei. Parcare dublă, triplă? Nici o problemă! E o politică și funcționează. [...] Voi fi tranșant: nu cred că Uniunea Europeană sau altcineva ar trebui să finanțeze Bucureștiul atît timp cît nu se adoptă un sistem de gestionare a parcărilor." Moshe Hirsh a subliniat faptul că Bucureștiul este norocos. Deoarece nu a investit nimic în sistemul de parcări stradale, poate sări direct la cea mai nouă tehnologie ce permite informații în timp real privind locurile libere. Parcările în zonele aglomerate ar trebui taxate în mod semnificativ, parcarea de termen lung trebuie descurajată, dar rezidenții vor avea prioritate la parcare în jurul caselor pentru o mașină, este nevoie de control și blocarea/ ridicarea mașinilor parcate ilegal. Vor rezulta veniturile semnificative din parcări care ar putea fi folosite pentru un transport public mai bun.
Pe acelaşi subiect:
Între două arestări la DNA, să vorbim şi despre problemele Capitalei | Marian Ivan | 25-06-2015 | adevărul.ro
TomTom Traffic Index. Measuring Congestion Worldwide | 2014
Scrie un comentariu
Momentul trimiterii unui comentariu nu coincide cu cel al publicării acestuia.
Comentariile vor fi moderate.
