| 20-12-2011 | analiză | Florin Bălteanu
Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada septembrie-noiembrie 2011
În perioada analizată au avut loc şapte şedinţe de Consiliu General, în cinci au au existat pe ordinea de zi proiecte de adoptare a unor planuri urbanistice, iar în două au fost adoptate astfel de proiecte. În total au trecut nouăsprezece proiecte. Dintre acestea, zece (52,6%) se referă la patrimoniul cultural construit, patru (21,1%) la problematica spaţiilor verzi şi două (10,5) la inseţii de clădiri în cartiere de locuinţe colective multietajate. Majoritatea PUZ-urilor adoptate (57,9%) au fost înregistrate pe teritoriul Sectorului 1.
"Ameliorarea" climatului Capitalei
Dintre PUZ-urile cu cea mai spectaculoasă creştere a CUT-ului maxim faţă de documentaţia valabilă la momentul aprobării amintim pe cele din Str. Nuferilor nr. 38-42, nr. 44-48 (o creştere cu 257%) şi Str. Gârlei nr. 24 (o creştere cu 201%). De remarcat că în ambele cazuri această creştere a fost însoţită de cea a POT-ului maxim (cu 135%, respectiv 91,9%). Ambele PUZ-uri se află potrivit reglementării PUG în zona L1d. Despre schimbarea caracterului unor astfel de zone am mai vorbit şi în numerele 2, 5 şi 8 din OUB.
Elaboratorii PUG-ului au poziţionat zone relativ verzi pe direcţiia curenţilor principali de aer, în vederea oxigenării acestora înainte de intrarea lor în oraş şi pentru dirijarea lor în raport cu Bucureştiul. L1d este o zonă de locuire gîndită în acest sens. Ea este situată în teritorii de la marginea oraşului, care erau, la data aprobării PUG, slab construite şi aveau un parcelar care nu a evoluat mult faţă de cel al unei zone cu destinaţie agricolă. Prin PUG au fost reglementaţi indicatori de ocupare şi utilizare a terenului scăzuţi, dar suprafaţa mare a parcelelor îndepărta riscul subdimensionării clădirilor dacă acestea erau destiate unui număr redus de familii. Totuşi, mediul investiţional a considerat oportună construirea intensivă a unor clădiri de locuinţe colective şi birouri. OUB a asistat la mai multe şedinţe ale Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul PMB în care s-au prezentat PUZ-uri în L1d. De fiecare dată discuţia s-a axat pe urbanizarea zonei (creşterea indicatorilor urbanistici, trasarea de drumuri care să deservească şi spatele parcelelor lungi, stabilirea unui regim de construire continuu la stradă, etc). Nu am asistat la dezbateri în care să se propună măsuri compensatorii pentru ecosistem vizavi de îndesirea fondului construit al zonei, sau în care, cel puţin, să amintească faptul că PUZ-ul este situat într-o zonă importantă pentru climatul Capitalei. Reprezentantul Agenţiei de Mediu ajunge foarte rar în CTATU a PMB (o dată în şedinţele din ultimii doi ani). Agenţia de Mediu se mulţumeşte cu etape de încadrare în care afirmă în fiecare astfel de caz "planul urbanistic analizat nu are efecte semnificative asupra mediului" . Astfel au apărut o mulţime de PUZ-uri ce au vizat schimbarea caracterului zonelor L1d. Pe de altă parte, pentru că nu există o adevărată legislaţie românească pentru intervenţii de amploare urbane coerente, se reglementează doar parcela investitorului, străzile propuse se nasc avînd "caracter orientativ" (oricare PUZ următor le poate schimba parametrii) şi aşteptă sine die trasarea pe teren. În viaţa reală se păstrează ţesutul agricol şi apar numeroase servituţi şi fundături aproape inutilizabile menite a suplini lipsa de acces pe fundul parcelelor. Fronturile continue propuse au de asemenea "caracter orientativ", deci sînt neprotejate la PUZ-uri ulterioare şi astfel calcanele riscă să se permanentizeze.
În ultimii 5 ani Consiliul General a aprobat 25 de PUZ-uri în zona L1d din cartierul Constantin Dobrogeanu-Gherea (41,4ha). În sine, suprafaţă ce a primit astfel reglementări derogative reprezintă 4,35%. Din cauza neaplicării unui sistem unitar de redactare a planşelor PUZ/ avizelor de urbanism / HCGMB nu putem spune cu exactitate, fără o cercetare cu mult mai amplă ca aceea care a stat la baza prezentului articol, care a fost suprafaţa cumulată cu propuneri orientative aferentă acestor puz-uri, însă este plauzibil ca ea să fi fost de cel puţin două ori mai mare ca suprafaţa cartierului. Pentru informaţii mai vechi sau referitoare la planurile urbanistice aprobate de CLS1, în perioada cînd acesta putea modifica indicatorii POT şi CUT, paginile web ale PMB şi PS1 nu oferă informaţii suficiente. Nu cunoaştem nici numărul construcţiilor ridicate cu nerespectarea legii. La faţa locului se poate observa faptul că zona s-a îndepărtat semnificativ de reglementarea din PUG.
La zece ani de cînd UE dezaprobă intrarea în legalitate
Ordonanţa Guvernului 7/2011, de modificare şi completare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, îşi demonstra necesitatea în preambul şi prin faptul că prevederile ei vin în sensul "descurajării şi eliminării practicilor de modificare a reglementărilor urbanistice existente pentru intrarea în legalitate a unor construcţii ilegale, executate fără autorizaţie de construire sau fără respectarea prevederilor acesteia, fapt ce duce la imposibilitatea aplicarii prevederilor Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi a Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului." Pentru a răspunde acestei probleme, ordonanţa introduce în Legea 350/2001, art. 561 "Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectaă prevederile autorizaţiei de construire." Aceeaşi ordonanţă, arată în art. VIII că "dispozitiile art. I pct. 35, referitoare la art. 561 din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012."
Între PUZ-urile adoptate, cel din Str. N. D. Cocea nr. 122-124 se referă la o intrare în legalitate. Adresa din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti ce face parte din documentaţia care se află la baza aprobării acestui PUZ conţine următorul pasaj: „Din notificarea dvs. rezultă că lucrările de construcţie sînt finalizate. În conformitate cu H.G. nr. 1076 din 08 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe art. 3( 1), evaluarea de mediu se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se analizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă. Avînd în vedere cele menţionate mai sus, considerăm că emiterea avizului de mediu pentru PUZ - locuinţe S+P+ 1-2E în str. N.D. Cocea nr. 122-124, Sector 5, Bucureşti nu se mai justifică, pentru realizarea unor lucrari de investiţii deja realizate." Rezultatul a fost adoptarea PUZ-ului fără a trece prin procedura de la Agenţia de Mediu. Semnalam un caz similar în nr. 5/2010 (PUZ - Str. Al. Constantinescu, nr. 8). Întrebarea noastră retorică de atunci a rămas valabilă încă un an, cu binecuvîntarea Guvernului şi contra directivelor UE: la ce mai este bună procedura de mediu?
Pasaj mai scump
Pentru pasajul rutier suprateran denivelat de peste Dîmboviţa, realizat în lungul axei Şos. Mihai Bravu - Calea Văcăreşti a fost mai întîi, pe 26 februarie 2010, aprobată în Consiliul General o serie de indicatori tehnico-economici. Apoi, pe 28 aprilie 2011, s-a aprobat un PUZ. Jumătate de an mai tîrziu, pe 6 octombrie, s-a simţit nevoia modificării indicatorilor tehnico-economici, între care lungimea deschiderii podului pe arce. Aceasta creşte de la 70m la 104,93m. "După identificarea tuturor reţelelor de utilităţi existente în amplasament şi a traseelor de cabluri care nu au fost prinse în studiul de fezabilitate şi pentru amenajarea intersecţiilor de la sol în scopul asigurării legăturii cu arterele de circulaţie adiacente, apare necesitatea măririi deschiderii podului pe arce, care supratraversează Dîmboviţa" se arată în expunerea de motive a primarului general. Modificările includ şi creşterea valorii totale a investiţiei aproape jumătate din valoarea aprobată iniţial - de la 127.396,46 mii lei la 189.689,83 mii lei.
Rectificare bugetară
Pe 28 noiembrie, Consiliul General a aprobat rectificarea bugetului Capitalei pentru anul 2011. Întrucat s-au încasat cu 207,5 milioane lei mai putin decît era prevazut, s-au luat bani din bugetul proiectelor de infrastructură (Diametrala Buzeşti-Berzei, Pasajul Baneasa, etc) pentru plata subvenţiilor RADET şi RATB (realocarea fondurilor are ca scop păstrarea preţurilor actuale, în varianta propusă de primar şi neacceptată de CGMB, preţul gigacaloriei ar fi crescut la 327 lei, iar cel al unei călătorii RATB la 2 lei potrivit viceprimarului Mircea Raicu).
Un tabel cu situaţia fiecărui PUZ aprobat poate fi descarcat aici.
Post Scriptum: După finalizarea acestui articol, a mai avut loc o rectificare bugetară pentru 2011, aprobată în şedinţa CGMB din 12 decembrie, în care o parte din fonduri au fost realocate proiectelor de infrastructură (de exemplu, în cazul Diametralei Buzeşti - Berzei în noiembrie au fost luate 30 mil. lei, iar în decembrie au fost adăugate 10 mil. lei).
Analiza publicată parţial în ediţia tiparită a Observatorului Urban Bucureşti, nr. 10/ septembrie-noiembrie 2011.
Scrie un comentariu
